Pentru Milostenie şi pentru neaverea la care s-a făgăduit monahul (apoftegma 8):

Au venit unii din elini la Ostrachin, să dea milostenie şi au luat cu dânşii pe iconomi, să le arate pe cei ce au trebuinţă. Astfel i-au dus la un bubos şi i-au dat lui, însă el nu a luat, zicând: „Iată, ostenindu-mă împletesc aceste câteva smicele de finic şi mănânc pâinea mea, agonisind-o dintr-însele şi de mai mult nu am trebuinţă”. Şi iarăşi s-au dus la chilia unei văduve, care avea o fată şi bătând în uşă, a auzit fata, fiind înlăuntru şi care purta o haină ruptă ce abia îi acoperea părţile cele de nevoie ale trupului. Deci, văzând-o ieşind afară, i-au dat haine şi bani. Dar ea nu a primit zicând: „Mi-a spus maica astăzi că a găsit de lucru şi cu voia lui Dumnezeu, avem hrana noastră”. Mama ei era spălătoreasă şi se dusese să lucreze. Când a venit de la lucru, au rugat-o să ia, dar nici ea n-a vrut zicând: „Eu purtător de grijă îl am pe Dumnezeu şi voiţi să-L luaţi de la mine?” Şi auzind, au proslăvit pe Dumnezeu..


->