Pentru avva Agathon (apoftegma 6):

Povestesc unii pentru avva Agathon, că a făcut vreme multă zidind o chilie împreună cu ucenicii lui şi după ce au sfârşit ei chilia, au venit apoi să şadă în ea. Şi a văzut bătrânul în săptămâna dintâi lucrul ce nu-i folosea şi a zis ucenicilor săi: „Sculaţi-vă, să mergem de aici”. Iar ei s-au tulburat, zicând: „Dacă avea socoteală de a ne muta, pentru ce am făcut atâta osteneală zidind chilia?” Şi smintindu-se oamenii asupra noastră, iarăşi or să zică: „Iată, iarăşi s-au mutat nestatornicii”. Şi văzându-i pe ei împuţinaţi cu sufletul, le-a zis lor: „Deşi se vor sminti vreunii, însă iarăşi se vor zidi alţii, zicând: «Fericiţi sunt unii ca aceştia, că pentru Dumnezeu s-au mutat şi toate le-au defăimat. Însă cel ce voieşte să vină, să vină, căci eu mă mut»”. Şi s-au aruncat ei pe sine la pământ, rugându-se până când vor fi iertaţi să călătorească împreună cu dânsul.


->