Dacă din neştiinţă se va spăla antimisul, acela nu-şi pierde sfinţenia, nici nu se face necurat
Cel ce se căsătoreşte a doua oară nu se cunună, ci i se dă chiar epitimia de a nu se împărtăşi doi ani cu preacuratele taine; iar cel ce se căsătoreşte a treia oară, cinci ani
Cel ce petrece de nevoie timp scurt în pridvorul bisericii nu se osândeşte. Iar dacă zăboveşte acolo timp îndelungat, acela să se alunge cu certări, iar biserica să-şi primească ale sale drepturi
Se cuvine a se primi milosteniile ce se fac pentru cei ce s-au săvârşit fără testament; anume dacă dânşii fiind vii aveau intenţia să facă aceste milostenii
De s-ar întâmpla Bunavestire în Joia cea Mare sau Vinerea cea Mare, nu păcătuim dacă gustăm vin şi peşte
Cel ce are rugăciunea (hirotesia) de egumen, presbiter fiind, poate să sfinţească citeţ şi ipodiacon în mănăstirea sa
Dacă cineva a vieţuit 20 de ani sau şi mai mulţi în desfrâu, apoi se va arăta că face fapte virtuoase, acela nu se cuvine a se hirotoni; fiindcă cel sfinţit trebuie să fie imaculat
Copiii născuţi din ţiitoare sau din cei ce s-au căsătorit a doua oară sau a treia oară şi care dovedesc că au viaţă vrednică de preoţie se hirotonesc
Se cuvine să se dea dumnezeiasca împărtăşanie celui bolnav în primejdie de moarte, chiar şi după ce a gustat mâncare
Duminica şi în toată Cincizecimea se cuvine a pleca genunchii pentru sărutarea icoanelor, dar să nu se facă obişnuitele metanii mari
Nu păcătuieşte cel ce proscomideşte dintr-o prescură pentru trei oameni, sau aprinde o lumânare
Sfântul Potir nu trebuie să se binecuvânteze la rugăciunea proscomidiei
Nu se cuvine ca presbiterul să liturghisească fără apa caldă, decât numai de mare nevoie; şi dacă nicidecum nu se află apă caldă
Se cuvine ca monahul care a lepădat schima, şi iarăşi a revenit, să îmbrace iarăşi îmbrăcămintea monahală ce a dezbrăcat, dar fără să se citească rugăciunile orânduite
[Nu] Se cuvine călugăriţelor a intra în sfântui altar şi să aprindă lumânări şi candele, să-l cureţe şi să-l măture
Nu se cuvine ca monahii, în Vinerea Mare, să îndeplinească lucrări agricole şi, sub pretextul acestora, să se dezlege la vin şi untdelemn, fiindcă acestea sunt obiceiuri ale necumpătării
Pentru trei cauze se iartă monahului să plece din mănăstirea sa: dacă egumenul este eretic; dacă intrarea femeilor în mănăstire devine liberă; dacă în cenovie învaţă copii mireneşti
Fiindcă nu este permis ca prin copiii aceştia sa se divulge poporului cele ce se fac în mănăstire
Se cuvine călugărilor supuşi epitimiilor să mănânce cu ceilalţi şi să se roage laolaltă; precum şi să primească pâine binecuvântată, adică anafura, deodată cu mărturisirea lor
În Postul Sfinţilor Apostoli şi în Postul Sfântului Filip se cuvine călugărilor care şed în mănăstire să mănânce o dată pe zi spre seară, miercurea şi vinerea; iar cei ce lucrează, să guste după ceasul al şaselea, iar seara să mănânce
