A zis un bătrân: „Cel ce are smerenie, smereşte pe draci, iar cel ce nu are smerenie, este batjocorit de draci”.
A zis iarăşi: „Nu numai cu cuvintele să te smereşti, ci şi cu mintea. Căci a te înălţa în lucrurile cele după voia lui Dumnezeu, este cu neputinţă fără smerita cugetare”.
Către un sihastru mare care a zis: „De ce mă lupţi aşa satano?”, i-a răspuns satana, zicând: „Tu eşti cel ce mă lupţi pe mine, prin smerita cugetare”.
S-a întrebat un bătrân: „Când dobândeşte sufletul smerenie?” Şi şi-a răspuns:„Când se îngrijeşte de răutăţile sale”.
A zis un bătrân: „Precum pământul niciodată nu cade, aşa nici cel ce se smereşte”.
Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: „Ce este sporirea omului către Dumnezeu?” Şi i-a răspuns bătrânul: „Sporirea omului este smerenia, căci pe cât se pogoară cineva în smere...
mai mult
A zis un bătrân: „Dacă, smerindu-te, vei zice cuiva: «Iartă-mă», îi arzi pe draci”.
Un frate era la Chilii şi la atâta smerenie a ajuns, încât acesta se ruga totdeauna: „Doamne, trimite-mi trăznet, căci fiind sănătos nu Te ascult”.
