Un frate l-a întrebat pe un bătrân zicând: „Care este lucrul înstrăinării?” Şi i-a răspuns bătrânul: „Știu un frate înstrăinat, care s-a aflat la biserică şi întâmplător s-a făcut agapă şi a şezut să mănânce cu fraţii la masă”. Iar unul a zis: „Cine l-a oprit pe acesta?” Şi i-au spus fratelui: „Scoală-te, şi du-te afară!” Şi el sculându-se, a ieşit, iar alţii mâhnindu-se s-au dus şi l-au adus înăuntru. După aceea l-au întrebat: „Oare, ce este în inima ta, că ai fost scos afară şi iarăşi ai fost adus înăuntru?” Iar el le-a răspuns: „M-am gândit în inima mea, că sunt întocmai ca un câine care, când este alungat se duce şi când este chemat, vine”..