Pace celor ce vin, Bucurie celor ce rămân, Binecuvântare celor ce pleacă!
Pentru Adaus (apoftegma 1): Distribuie pe Telegram

În lavra numită a lui Eptastomu, şi care era departe de lavra cuviosului Sava, cam de şapte stadii, era un sihastru minunat, cu numele Ioan şi avea şi un ucenic care răbdând răutăţile ce i se făceau de către perşi în Sfânta Cetate a lui Dumnezeu, îl ruga pe bătrânul să-i spună, dacă va fi luată cetatea de către vrăjmaşi. Iar el întâi se lepăda, zicând: „De unde să ştiu eu despre aceasta, fiind om păcătos?” Dar de vreme ce tânărul sta şi se ruga, vrând să ştie, i-a zis bătrânul lăcrimând: „Fiindcă te văd, o fiule, că voieşti mult să ştii despre aceasta, îţi voi spune câte mi-a arătat Dumnezeu. Mai-nainte de aceste cinci zile, mă gândeam la aceasta şi rugându-mă m-am văzut răpit înaintea sfântului loc al Golgotei şi tot norodul împreună cu clerul striga: «Doamne miluieşte!» Căutând eu, L-am văzut pe Domnul nostru Iisus Hristos pironit pe Cruce şi pe Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, Stăpâna lumii, rugându-se pentru norod. Iar El se întorcea de la norod, zicând: «Nu-i voi asculta, căci Mi-au spurcat Jertfelnicul!» Deci, aşa strigând noi cu suspinuri: «Doamne miluieşte!», am venit la biserica Sfântului Constantin. Eu ducându-mă să mă închin la locul în care s-au aflat cinstitele lemne ale cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, am văzut că ieşea din locul acela noroi şi curgea în biserică iar doi oameni încuviinţaţi stăteau acolo. Acestora le-am zis: «Nu vă temeţi de Dumnezeu, că nu putem nici să ne rugăm din pricina noroiului? De unde este aici atâta putoare?» Şi ei a răspuns: «Din fărădelegile clericilor locului acestuia». Atunci am zis către dânşii: «Nu puteţi curaţi noroiul, ca să fim slobozi să ne rugăm?» Au răspuns: «Crede, frate, că nu se vor curăţi cele de aici în alt chip, decât prin foc»”. Acestea zicând, bătrânul a lăcrimat. Şi i-a zis iarăşi ucenicului: „Îţi spun, fiule: s-a hotărât să mi se taie capul şi mult m-am rugat să fiu iertat şi mi s-a descoperit că este hotărâre şi trebuie negreşit să se îndeplinească”. Pe când încă vorbea bătrânul acestea, au venit barbarii asupra lui şi ucenicul speriindu-se a fugit, iar bătrânul prins fiind i s-a tăiat capul. După ce s-au dus barbarii, întorcându-se ucenicul şi aflându-l pe bătrân mort, a plâns cu amar şi luându-l l-a îngropat împreună eu părinţii..


->