Zis-a iarăşi [avva Mios] despre un oarecare bătrân că: „Era în Schit, dar era din robi şi dobândise foarte mare dreaptă socoteală, care venea în tot anul la Alexandria, aducând plată birului stăpânilor lui. Iar bătrânul a pus apă în lighean şi l-a adus ca să spele picioarele stăpânilor. Iar el zicea către dânsul: «Nu, părinte, nu ne îngreuia pe noi». El le-a răspuns: «Mărturisesc că robul vostru sunt şi mulţumesc că m-aţi lăsat slobod, ca să slujesc lui Dumnezeu. Dar eu vă spăl pe voi şi primiţi această plată a birului meu». Iar ei se împotriveau, neprimind. Deci le-a zis lor: «Dacă nu voiţi să primiti, şed aici, robindu-vă vouă». Şi ei temându-se de aceasta îl lăsa să facă ce voia şi îl petreceau pe el cu multe din cele de trebuinţă şi cu multă cinste, ca să facă pentru dânşii milostenie. Pentru aceasta s-a făcut vestit şi iubit în Schit”.

->