Altădată avva Arsenie a zis către avva Alexandru: „După ce vei despica smicelele tale, vino să guşti cu mine; iar de-ţi vor veni străini, mănâncă cu ei”. Ori, avva Alexandru lucra egal şi cu luare-aminte. Şi sosind ceasul, încă mai avea smicele, şi voind să păzească cuvântul bătrânului, a stat să termine smicelele. Deci, văzând avva Arsenie că a zăbovit, a luat gustarea, socotind că a avut străini. Iar avva Alexandru, târziu, după ce a terminat, s-a dus. Şi i-a zis lui bătrânul: „Ai avut străini?” Iar el a răspuns: „Nu!” Å¢i i-a zis lui iarăşi: „Dar cum nu ai venit?” Iar el a zis: „Pentru că mi-ai spus: «după ce vei despica smicelele tale, vino». De aceea, păzind cuvântul tău, n-am venit, fiindcă nu terminasem”. Şi s-a minunat bătrânul de acrivia lui şi i-a zis: „Mai devreme să dezlegi [postul de fiecare zi], aşa încât şi pravila să ţi-o faci şi apa să ţi-o bei. Iar de nu, degrabă are să se bolnăvească trupul tău”.

->