Un frate l-a întrebat pe avva Ruf: „Ce este liniştea? Şi care este folosul ei?” Iar bătrânul i-a zis: „Liniştea este a sta în chilie cu frica şi cunoştinţa lui Dumnezeu, ferindu-te de pomenirea de rău şi de cugetarea înaltă. Acest fel de linişte fiind născător de toate faptele bune, păzeşte pe călugăr de săgeţile vrăjmaşului cele înfocate, nelăsându-l să se rănească de ele. Aşa, frate, pe aceasta câştig-o, aducându-ţi aminte de clipa morţii tale, căci nu ştii în ce ceas vine furul; deci dar, trezeşte-te pentru sufletul tău!”.