Pace celor ce vin, Bucurie celor ce rămân, Binecuvântare celor ce pleacă!
Există o legătură între credinţa în lucrurile descoperite şi cunoaşterea lor?

Sfântul Chiril al Alexandriei leagă credinţa de cunoaşterea lucrurilor credinţei prin textul din Ioan: „Şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristos, Fiul Dumnezeului Celui viu” (In 6, 69). Credinţa este înaintea cunoaşterii, după cuvântul proorocului: „Dacă nu credeţi, nici că veţi fi în stare să înţelegeţi” (Is 7, 9). Prin dreapta credinţă se realizează cunoaşterea lui Dumnezeu şi a adevărului Său şi tot prin credinţă ne ridicăm „la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos” (Ef 4, 13), la starea desăvârşită şi duhovnicească[1].

La cunoaştere se ridică omul înaintat în credinţă şi viaţă duhovnicească încă de aici, de pe pământ, dar desăvârşita cunoaştere se dobândeşte numai în viaţa viitoare.



[1] Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Ioan, 4, 4, (6, 70), Migne, P.G., LXXIII, col. 628; v. trad. rom. Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri, partea a patra, P.S.B. vol. 41, Ed. I.B.M.B.O.R., Buc., 2000, trad., introd. şi note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae.