Este adevărat că în Sfânta Scriptură se vorbeşte de astfel de „fraţi”. Sfânta Evanghelie ne spune că, odată când predica Iisus: „În timp ce El încă le vorbea mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară, căutând să vorbească cu El” (Mt 12, 46; Lc 8, 19). Altă dată, când predica în sinagoga din Nazaret, iudeii se mirau întrebând: „Oare nu este acesta feciorul teslarului? Au nu se numeşte mama sa Maria şi fraţii săi Iacob şi Iosif şi Simon şi Iuda? Şi surorile lui oare nu sunt toate la noi?” (Mt 13, 55-56; vezi şi Mc 6, 3; alte locuri despre „fraţii” Domnului: In 2, 12 şi 7, 3; FA 1, 14; 1 Co 9, 5; Gal 1, 19). Aici sunt daţi chiar cu numele de „fraţii” Domnului.
Dar lucrul sigur e că aceştia n-au fost fiii Sfintei Fecioare Maria, ci ai unei alte Marii, numită în Sfânta Scriptură „cealaltă Marie” sau „Maria lui Cleopa”. Despre aceasta se spune că era mama lui Iacov şi Iosif, doi din pomeniţii fraţi ai Domnului. „Şi erau acolo multe femei, privind de departe (...) între care erau Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacob şi a lui Iosif ” (Mt 27, 55-56, 28, 1; Mc 15, 40, 47; 16, 1; Lc 24, 10; In 19, 25).
Aceşti aşa zişi „fraţi” ai Domnului erau nişte veri sau alte rude ale Lui, căci în Sfânta Scriptură se numesc „fraţi” şi alte rude mai apropiate. Aşa, Avraam îl numeşte pe Lot „frate”, deşi îi era nepot de frate (Fc 11, 27; 12, 5; 14, 12, 16).