Despre aceste însuşiri, Sfânta Scriptură nu spune mai multe. Dar mai spun unele lucruri Sfinţii Părinţi, tălmăcind cele spuse de Sfânta Scriptură. Ei spun că, prin înviere, Dumnezeu redă iarăşi oamenilor drepţi trupul pe care l-au avut la început: nestricăcios, lipsit de slăbiciuni (de pofte dobitoceşti) şi nemuritor.^[1]

Învierea va fi ultimul inel din lucrarea de ridicare a omului din starea în care l-a coborât păcatul.

Toate celelalte însuşiri ale trupului înviat se datoresc faptului că el este îndumnezeit, că Duhul Sfânt locuieşte în el şi-l umple de slavă şi Hristos îi este şi mâncare, şi băutură, odihnă şi putere. Sfântul Grigorie Palama spune: „Iar fiind duhovnicesc şi văzând duhovniceşte, va percepe în mod corespunzător strălucirea dumnezeiască. Precum acum numai prin deducţie raţională ne dăm seama că avem un suflet intelectual capabil să stea de sine, căci trupul acesta grosier, muritor şi dur, ascunde, coboară, face corporal şi numai închipuit sufletul, motiv pentru care nu cunoaştem nici simţul intelectual din minte -, tot aşa în viaţa fericită din veacul viitor, trupul se va ascunde cumva la fiii învierii, aceştia ajungând în starea îngerilor, cum zice Evanghelia lui Hristos (Mt 22, 30). Aşa de mult se va subţia trupul, încât nu va mai părea în general materie, nici nu va mai sta în calea lucrărilor mintale; mintea îl va birui cu totul. Urmarea va fi că drepţii se vor putea împărtăşi chiar prin simţurile trupeşti de lumina dumnezeiască... Iar ceea ce a arătat Hristos, negrăit, apostolilor în Tabor, este tocmai arvuna şi preludiul acelui mare dar ce ni-l va face Dumnezeu”.^[2]

^[1] Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspuns către Talasie, 26, Filocalia III, trad. rom. cit., p. 111: „Firea se va întoarce la sine însăşi, recăpătând lipsa de păcat şi nestricăciunea”.

^[2] Vezi D. Stăniloae, Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama, Cuvântul al treilea, trad. rom. cit., pp. 202-203.