A-i cinsti pe părinţi înseamnă:
1) A-i iubi, adică a le dori şi a face tot binele cu putinţă. Iubirea faţă de părinţi este şi o poruncă a firii; de aceea o şi găsim la toate popoarele, chiar şi la toate vieţuitoarele, oricât de sălbatice ar fi ele.
2) A asculta de ei. „Copii, ascultaţi întru Domnul de părinţii voştri, căci aşa este drept” (Ef 6, 1). „Cel ce va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie dat morţii; de vreme ce a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa, vinovat este” (Lv 20, 9).
4) A-i ajuta la nevoie, mângâindu-i în necazuri şi înseninându-le bătrâneţile. „Fiule, sprijineşte pe tatăl tău la bătrâneţe şi nu-l mâhni în viaţa lui” (Sir 3, 12).
Pildă în privinţa aceasta este Însuşi Mântuitorul Hristos, când, răstignit pe Cruce, a încredinţat-o pe Sfânta Sa Maică ucenicului Său prea iubit, Ioan, ca să aibă grijă de ea (In 19, 26-27).
5) A ne ruga lui Dumnezeu pentru ajutorarea lor, când sunt în viaţă, iar după moarte, pentru odihna sufletelor lor, împlinindu-le voinţa cea din urmă şi păstrându-le o frumoasă amintire.