Măsura dragostei către aproapele este dragostea către noi înşine, după porunca Mântuitorului: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Mt 22, 39), „Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le asemenea şi voi lor” (Lc 6, 31).
După cum dragostea către Dumnezeu nu se poate înţelege fără dragostea către aproapele, la fel nici dragostea către aproapele nu se poate înfăptui fără dragostea faţă de noi înşine. Căci în măsura în care ne cunoaştem pe noi înşine, ne iubim şi ne preţuim, vom şti să-l iubim şi să-l preţuim şi pe aproapele nostru, căci: „Cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura” (Lc 6, 38).
Dragostea către aproapele trebuie să înceapă întotdeauna, de la noi înşine.