Dragostea de sine este virtutea prin care creştinul, întărit de harul sfinţitor, năzuieşte să-şi dezvolte darurile primite de la Dumnezeu şi să-şi desăvârşească viaţa, potrivit legilor...
mai mult
Creştinul îşi arată dragostea de sine prin grija faţă de luminarea şi întărirea puterilor sufleteşti şi de mântuirea sufletului, după cuvântul Sfintei Scripturi, care spune: „Ce-i va f...
mai mult
Virtutea dragostei de sine, fiind nedespărţită de dragostea către Dumnezeu şi către aproapele, este neapărat necesară pentru mântuire. Fără ea, creştinul nu poate împlini lucrul pe care i...
mai mult
Păcatele împotriva dragostei de sine se cuprind, pe scurt, în ura de sine, arătată prin săvârşirea de fapte rele, precum citim în Sfânta Scriptură: „că dacă vieţuiţi după trup, veţi...
mai mult
Smerenia, întâlnită cu adevărat numai în religia creştină, este virtutea prin care creştinul recunoaşte că toate darurile şi însuşirile sale bune le-a primit de la Dumnezeu şi de aceea n...
mai mult
Da, pentru că fără smerenie nu poate avea loc lucrarea eficientă a harului dumnezeiesc, nici credinţa desăvârşită, nici rugăciunea cuviincioasă, nici pocăinţa adevărată şi nici stărui...
mai mult
Smerenia creştină trebuie să fie: 1) curată, adică să pornească cu adevărat din inimă, altfel ea este făţărnicie şi mândrie tăinuită; 2) să fie unită cu adevărata cinstire şi drago...
mai mult
Roadele cele mai de seamă ale smereniei sunt: 1) ascultarea de Dumnezeu şi recunoştinţa faţă de El; 2) căinţa pentru păcate şi dorul după conlucrarea cu harul sfinţitor (1 Ptr 5, 5); 3) pa...
mai mult
Mijloacele potrivite pentru câştigarea smereniei sunt: 1) Rugăciunea pentru dobândirea ajutorului lui Dumnezeu; 2) Luarea aminte la învăţătura Mântuitorului, la pilda vieÅ£ii Sale ÅŸi a sfinÅ...
mai mult
Păcatele împotriva smereniei se cuprind în mândrie, adică în patima de a se înălţa pe sine peste măsură, din care răsar multe alte rele. „Dumnezeu le stă-mpotrivă celor mândri, dar ce...
mai mult